Sindromul febril

Sindromul febril poate fi caracterizat ca acea stare a organismului in care temperatura depaseste 38°C, si care poate sau nu sa fie insotit si de alte simptome.

In rutina examenului clinic al bolnavului, în general, si a bolnavului febril, in special, exista mai multe categorii:

• Bolnav febril purtator al unei urgente medicale sau chirurgicale: infectie sistemica, si vobim de sepsis ori endocardita. Apoi, in cazul unei meningite, unei leucemii, peritonita, apendicita etc.;
• Bolnav febril cu o suferinta de organ bine conturata: pneumonie, scarlatina, infectie urinara, etc.;
• Bolnav febril purtator al unei infectii acute autolimitante: infectie acuta de cai respiratorii, adenoviroza, etc.;
• Bolnav febril nediferentiat, atunci când febrei nu i se asociază alt element de ordin subiectiv sau obiectiv semnificativ diagnostic-cazul infecției hiv.

In cazul unui bolnav febril, vorbim de incadrarea in urmatoarele modele evolutive: boala febrila cu elemente sugestive pentru o suferinta de organ, aparat, sistem; boala febrila cu elemente sugestive pentru o infectie sistemica; boala febrila nediferentiata, cu durata de 7-15 zile; boala febrila lipsita de manifestari conexe (febra solitara); boala febrila prelungita de etiologie nedeterminata.

Recunoasterea in timp util a infectiei sistemice ridica in continuare dificultati de ordin diagnostic si terapeutic.

In infectiile cu coci piogeni, sindromul febril este asociat cu un de procent de mortalitate de pana la 30 la suta. In infectiile urinare, respiratorii, digestive, sepsele, produse de bacterii gram negativ, procentul de mortalitate este intre 30 si 60 la suta. Acelasi potential de gravitate il regasim in evolutia meningitelor bacteriene.

Daca asociat febrei sunt prezente simptome precum: eruptii cutanate, tuse, disfagie, dureri de muschi ori articulare, dureri abdominale, discomfort la urinare, adenopatii, coloratia sclerelor (colorarea partii albe a ochilor), este indicata vizita la medicul de familie sau la medicul specialist, pentru stabilirea diagnosticului si a tratamentului.

In acelasi timp, vorbim despre sindrom febril prelungit atunci cand febra persista fara diagnostic mai mult de 3 saptamani, in ciuda investigatiilor efectuate in spital.

Febra prelungita se intalneste in infectiile bacteriene: leptospiroza, listerioza, boala ghearelor de pisica, TBC pulmonar/extrapulmonar; infectiile virale, infectiile parazitare: malaria, toxoplasmoza, amibiaza, leichmanioza, histoplasmoza; infectiile fungice: criptococoza. Uneori febra apare ca parte a unor patologii neinfectioase: neoplasme, hemopatii maligne, boli ale tesutului conjunctiv, vasculite, boli autoimune, granulomatoase.

In prezent, incidenta cazurilor de febra neelucidata a scazut mult datorita descoperirilor facute in domeniul tehnicilor de diagnostic biologic, paraclinic si a ritmului accelerat al explorarilor.