„Un mandat are un sfârșit. Angajamentul față de oameni, niciodată.”

În aceste zile închei unul dintre cele mai intense capitole din viața mea profesională: mandatul de manager al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”.

Au fost cinci ani intenși. Ani cu provocări, cu decizii dificile și cu o responsabilitate uriașă. Au fost ani de construcție și de progres. Ani de sacrificiu, dar și de împliniri. Ani în care fiecare zi a contat. Ani în care spitalul nu a fost doar un loc de muncă, ci o misiune.

Am preluat această funcție într-un moment dificil, când Spitalul „Victor Babeș” era considerat „Cenușăreasa sistemului medical timișean”. Am ales atunci să cred în oameni și în potențialul acestui loc. Am construit o echipă solidă, dedicată, și am stabilit o direcție clară de dezvoltare: transformarea spitalului într-o unitate sanitară de elită.

Alături de colegii mei, am reușit să modernizăm infrastructura spitalicească, am adus aparatură ultraperformantă, unică în zona de vest a țării, am îmbunătățit circuitele medicale și am crescut standardele de siguranță pentru pacienți. Am reușit să aducem tratamente de ultimă generație și să implementăm mai multe programe naționale. În același timp, am consolidat relația cu comunitatea printr-o comunicare deschisă și transparentă. Dar, dincolo de cifre, proiecte și echipamente, am construit ceva mai greu de obținut: încredere.

Am trecut împreună prin momente care ne-au pus la încercare limitele. Am văzut frică. Am văzut epuizare. Am văzut lacrimi. Dar am văzut și curaj. Și solidaritate. Și o forță pe care doar cei care lucrează într-un spital o pot înțelege cu adevărat.

Cea mai importantă realizare nu se măsoară în proiecte sau în echipamente. Se măsoară în oameni.

Am reușit să atragem specialiști tineri, profesioniști dedicați, care au înțeles că, înainte de orice, trebuie să fie pacientul.

De aceea, în primul rând, vreau să le mulțumesc colegilor mei pentru munca depusă zi de zi pentru pacienți.

Dragi colegi, toate realizările ce țin de acest spital nu îmi aparțin. Ele aparțin echipei noastre: medicilor, asistentelor, infirmierelor, brancardierilor, îngrijitorilor, personalului administrativ și tehnic. Știu că, de multe ori, v-ați sacrificat timpul dedicat familiei pentru a sta la capul bolnavului. Știu câtă presiune a însemnat fiecare gardă și fiecare decizie.

Împreună nu am adus doar progresul. Am adus ceva mult mai important: normalitatea. Iar atunci când există normalitate, progresul vine firesc.

Încet, încet, spitalul a devenit casa noastră. Iar noi am devenit o familie.

Pentru toate acestea, vă sunt profund recunoscător. Fără voi, „Babeșul” nu ar fi devenit ceea ce este astăzi.

Cred cu fermitate că un spital trebuie să deservească nevoile reale ale comunității și să fie un reper de profesionalism și demnitate.

Vreau să le mulțumesc și pacienților care au avut încredere în noi. Nu am fost perfecți. Medicina nu este despre perfecțiune. Dar am încercat, de fiecare dată, să dăm tot ceea ce este mai bun. Dacă, în decursul timpului, am greșit față de dumneavoastră, să știți că nu a fost niciodată cu intenție. În numele întregii echipe, îmi cer iertare.

Personal, am încercat să conduc cu transparență, echilibru și respect. Să ascult. Să construiesc. Să îmi asum înainte să explic. Să protejez echipa înainte de orice.

Leadershipul în sănătate nu înseamnă doar o funcție. Înseamnă responsabilitate. Și, mai ales, înseamnă grijă față de oameni.

Acum se încheie un mandat. Dar nu se încheie convingerea mea că Spitalul „Victor Babeș” trebuie să rămână un reper de profesionalism, demnitate și umanitate.

Nu plec din această misiune, ci doar dintr-o funcție.

Vă mulțumesc pentru încredere, pentru colaborare, pentru solidaritate și pentru tot ceea ce am construit împreună.